La prima vedere, întrebarea pare să aibă un răspuns simplu: NU. Dacă investiția este românească, de ce i s-ar aplica mecanismul de examinare a investițiilor străine?
În realitate, inclusiv o investiție realizată de un investitor român într-o afacere românească poate intra sub incidența procedurii de examinare și avizare a investițiilor străine directe în scopul protejării intereselor esențiale de securitate și ordine publică.
Astfel, examinarea investițiilor nu mai poate fi privită ca un mecanism rezervat strict capitalului străin. Aplicabilitatea mecanismului examinării investițiilor străine trebuie analizată încă din etapa de structurare a tranzacției, inclusiv atunci când investiția este națională.
De ce o investiție românească poate necesita examinare
OUG nr. 46/2022, actul normativ care reglementează cadrul național de examinare a investițiilor străine, a fost modificată succesiv prin OUG nr. 108/2023, OUG nr. 152/2024 și, cel mai recent, prin OUG nr. 17/2026.
Una dintre cele mai importante consecințe ale acestor modificări este extinderea, în 2023, a mecanismului și asupra investițiilor din Uniunea Europeană. În acest context, ulterior, la sfârșitul anului 2024, modificările legislative au venit cu limbaj expres că noțiunea de „investitor din Uniunea Europeană” include persoanele fizice de cetățenie română, respectiv persoanele juridice cu sediul social în România (deci nu doar persoane fizice și juridice din alte state membre).
Cu alte cuvinte, faptul că investitorul este român nu elimină, prin el însuși, posibilitatea ca investiția să trebuiască analizată prin prisma OUG nr. 46/2022.
Astfel, naționalitatea investitorului nu mai determină aplicabilitatea mecanismului de examinare reglementat de OUG nr. 46/2022. Evaluarea se face exclusiv în raport de condițiile și pragurile reglementate de OUG nr. 46/2022, descrise mai jos.
Primul criteriu: există o investiție relevantă din punctul de vedere al structurii juridice a tranzacției?
În practică, prima eroare posibilă este reducerea ideii de investiție la modelul clasic al achiziției de capital social.
Investiția poate lua forme multiple. Ea se poate realiza nu numai prin dobândirea de participații într-o societate, dar și prin, de exemplu, dobândirea de active. Din această perspectivă, analiza nu trebuie limitată la „share deals”. Și „asset deals” pot deveni relevante, la fel ca alte structuri prin care se transferă control, capacitate economică sau acces la active semnificative.
Această observație este importantă mai ales după modificările introduse prin OUG nr. 17/2026, care au accentuat în mod expres relevanța operațiunilor de dobândire de active în anumite domenii sensibile.
Al doilea criteriu: în ce domeniu se face investiția?
Nu orice investiție intră sub incidența mecanismului de examinare reglementat de OUG nr. 46/2022.
Examinarea este rezervată investițiilor realizate în domenii considerate relevante pentru securitatea națională sau ordinea publică. Acestea sunt listate de Hotărârea CSAT nr. 73/2012 și includ, între altele, securitatea energetică, securitatea transporturilor, securitatea infrastructurii critice, securitatea sistemelor informatice și de comunicații, securitatea activității financiare, fiscale, bancare și de asigurări, securitatea industrială și protecția agriculturii și a mediului.
Formularea a fost des criticată pentru exprimarea foarte largă și generală, care poate duce la solicitarea examinării unui număr substanțial de investiții în mod nenecesar. În acest context, așteptăm cu interes (termenul stabilit pentru adoptare este de 90 de zile de la data intrării în vigoare a OUG nr. 17/2026, adică 13 iunie 2026) Hotărârea de Guvern care va aproba lista subdomeniilor de activitate dintre domeniile stabilite în Hotarârea CSAT nr. 73/2012 relevante pentru aplicarea mecanismului de examinare prevăzut de OUG nr. 46/2022. Această listă are caracter tehnic, urmând a fi utilizată exclusiv în scopul asigurării unei aplicări unitare, previzibile și proporționale a mecanismului de examinare.
În paralel, OUG nr. 17/2026 a introdus și art. 21, care reglementează domeniile sensibile în care dobândirea de active corporale și/sau necorporale în scopul desfășurării unei activități economice poate afecta securitatea națională ori ordinea publică și necesită, ca atare, examinarea investiției în baza OUG nr. 46/2022.
Aceste domenii includ tehnologii critice și avansate, infrastructură critică, sectorul farmaceutic, sectorul apărării și industriei de apărare, precum și sectorul agroalimentar. În această ultimă categorie intră expres, între altele, facilități de producție și procesare autohtone, terenuri agricole, infrastructură de irigații, terminale portuare de cereale, silozuri și depozite, bănci de gene și tehnologii de producție a îngrășămintelor.
Această intervenție legislativă clarifică într-o anumită măsură relevanța „asset deals” în domenii sensibile. În același timp însă, ea ridică și întrebări cu privire la investițiile constând în ”asset deals” într-un domeniu care cade sub incidența Hotărârii CSAT nr. 73/2012, dar care nu se regăsește în lista domeniilor sensibile prevăzută la art. 21. În opinia noastră, în absența unor clarificări suplimentare sau a modificării celorlalte prevederi relevante din OUG nr. 46/2022, astfel de tranzacții rămân supuse examinării dacă se încadrează în domeniile relevante prevăzute de Hotărârea CSAT nr. 73/2012 și îndeplinesc și celelalte condiții legale.
Al treilea criteriu: ce valoare are investiția?
Ca regulă, mecanismul de examinare devine aplicabil atunci când investiția depășește un anumit prag valoric. Prin cele mai recente modificări legislative, acest prag a fost majorat de la 2.000.000 EUR la 5.000.000 EUR.
În contextul acestui prag, trebuie menționat că dacă aceeași persoană fizică sau juridică ori aceleași părți realizează, în decursul unui an, mai multe operațiuni interdependente care, privite separat, nu ating pragul legal, dar care, împreună, îl ating sau îl depășesc, acestea vor fi tratate ca o singură tranzacție și, prin urmare, vor necesita examinare în baza OUG nr. 46/2022. Un exemplu de astfel de tranzacții ar fi o serie de achiziții de terenuri agricole realizate succesiv de același investitor.
Atragem atenția că, în mod excepțional, chiar dacă valoarea unei investiții nu atinge 5.000.000 EUR, aceasta poate fi totuși supusă examinării dacă, prin natura sau efectele sale potențiale, respectiva investiție poate avea impact asupra securității naționale sau ordinii publice sau prezintă riscuri la adresa acestora ori este de natură să afecteze proiecte sau programe de interes pentru Uniunea Europeană.
Această excepție ridică, în practică, foarte multe probleme. Evaluarea unui impact potențial asupra securității naționale sau a ordinii publice implică inevitabil un anumit grad de apreciere și depinde de contextul factual și geo-politic al momentului. Din acest motiv, o abordare conservatoare rămâne recomandabilă.
Cum se calculează valoarea investiției
Potrivit Instrucțiunilor Consiliului Concurenței din 22 iulie 2025 emise în aplicarea prevederilor art. 3 alin. (5) din OUG nr. 46/2022, valoarea investiției este reprezentată de valoarea fondurilor puse la dispoziție de investitor, respectiv de suma totală a tuturor contraprestațiilor furnizate direct sau indirect, de către sau în numele investitorului, în contextul investiției.
Această noțiune include, în mod expres, plăți prin instrumente fără numerar, active corporale sau necorporale, acțiuni, transferuri de proprietate, remiterea de datorie, compensații, servicii și alte contraprestații în natură.
Instrucțiunile clarifică, de asemenea, modul de calcul în cazul investițiilor realizate în mai multe etape, în cazul prestațiilor patrimoniale afectate de termene sau condiții și în cazul tranzacțiilor multijurisdicționale.
Astfel, dacă investiția se realizează în etape, valorile aferente fiecărei etape se cumulează. Dacă există prestații viitoare care, prin obiect, natură sau finalitate, sunt legate de realizarea investiției, acestea trebuie incluse în valoarea totală. Iar dacă tranzacția are caracter multijurisdicțional și nu există o alocare distinctă a prețului pentru România, se iau în considerare evaluările furnizate de părți privind activele sau întreprinderile din România iar în lipsa acestora, valoarea investiției va fi considerată valoarea totală a tranzacției multijurisdicționale.
Când nu este necesară examinarea investiției?
Cele mai recente modificări legislative au introdus și o excepție de la obligația de examinare. Astfel, nu sunt supuse examinării operațiunile de restructurare sau reorganizare realizate de investitori din Uniunea Europeană sau din state care au aderat la Codurile OCDE de liberalizare a mișcărilor de capital și a operațiunilor curente invizibile, cu condiția să nu existe modificări ale controlului efectiv sau ale beneficiarului real, iar sursa de finanțare să fie intra-grup ori să provină exclusiv din Uniunea Europeană sau din state aderente la respectivele Coduri OCDE.
Evident, orice decizie de a nu solicita examinarea și avizarea unei tranzacții justificată de aplicarea acestei excepții va trebui documentată atent, pentru că efectele unei calificări greșite pot fi semnificative.
Ce se întâmplă dacă răspunsul este „da, este necesara examinarea”?
Dacă investiția îndeplinește condițiile prevăzute de OUG nr. 46/2022 pentru a fi supusă examinării și avizării, trebuie demarată procedura de examinare prin depunerea unei cereri de examinare de către investitor(i). În viitor (apropiat, sperăm), cererea se va formula prin intermediul unei aplicații dedicate. Deocamdată, însă, cererea se transmite atât în format electronic, cât și în format fizic, în limbile română și engleză, prin completarea formularelor impuse de legislație.
Investitorul poate formula o singură cerere de examinare și autorizare pentru două sau mai multe tranzacții desfășurate într-o perioadă de un an, între aceleași părți, cu privire la aceeași întreprindere, cu obiect similar sau interdependent. Exercitarea acestui beneficiu poate duce la o eficientizare a costurilor și timpului alocat procedurii și a celui necesar implementării tranzacțiilor.
Investitorul trebuie să achite o contribuție de examinare de 5.000 EUR. Contribuția se restituie în cazul în care Comisia de Examinare a Investițiilor Străine Directe (CEISD) constată neîndeplinirea condițiilor de examinare a cererii de autorizare, precum și în situația în care emiterea avizului CEISD a avut loc cu nerespectarea termenelor legale potrivit OUG 46/2022.
Procedura de examinare se declanșează efectiv numai după ce respectiva cerere depusă de investitor(i) este considerată completă. Dacă sunt necesare informații suplimentare, investitorul are, ca regulă, 30 de zile pentru a le furniza, cu posibilitatea unei prelungiri în anumite cazuri justificate. Dacă informațiile nu sunt furnizate în termen, procedura se închide, iar investitorul trebuie să reia procesul printr-o nouă cerere, dacă dorește să meargă mai departe cu investiția.
Cât durează procedura
Din punct de vedere formal, procedura de examinare ar trebui să se finalizeze în cel mult 45 de zile calendaristice de la momentul în care cererea este declarată completă.
În practică însă, pentru o investiție care nu ridică probleme deosebite și care se finalizează prin autorizare, este prudent să fie avut în vedere un interval de aproximativ 2–4 luni între depunerea cererii și emiterea ordinului de autorizare.
Dacă investiția este complexă sau ridică semne de întrebare din perspectiva securității naționale, CEISD poate declanșa o cercetare detaliată și poate solicita consultarea CSAT. În această ipoteză, durata procedurii crește semnificativ. În ansamblu, pentru investiții complexe, procedura poate depăși 6 luni și poate ajunge, în anumite cazuri, până aproape de 1 an.
Ce decide CEISD
La finalul examinării, CEISD emite un aviz de autorizare, de autorizare condiționată sau de respingere a cererii.
Dacă investiția nu este considerată problematică din perspectiva securității ori ordinii publice și nu este de natură să afecteze proiecte sau programe de interes pentru Uniunea Europeană, CEISD emite un aviz de autorizare. Avizul CEISD de autorizare se transmite Cancelariei Prim-ministrului, care va emite ordinul de autorizare în termen de 10 zile calendaristice.
Autorizarea condiționată intervine atunci când investiția poate fi acceptată numai cu anumite măsuri sau angajamente structurale ori comportamentale din partea investitorului. Avizul CEISD de autorizare condiționată se transmite, impreună cu angajamentele propuse și asumate de solicitant, Guvernului, în vederea emiterii unei hotărâri de autorizare condiționată.
Respingerea intervine atunci când investiția este considerată incompatibilă cu exigențele de securitate și ordine publică relevante. Avizul CEISD se transmite Guvernului, în vederea emiterii unei hotărâri prin care se respinge cererea de autorizare a investiției.
Avizul CEISD de autorizare este conform (adică obligatoriu), în timp ce avizul de autorizare condiționată și cel de respingere sunt consultative.
Dacă, la finalizarea cercetării detaliate, CEISD propune avizarea condiționată sau respingerea cererii, CEISD solicită CSAT emiterea unui aviz care este conform (obligatoriu) pentru soluțiile de avizare sau avizare condiționată propuse prin acesta.
Dacă investiția poate afecta proiecte de interes european, Comisia Europeană poate emite un punct de vedere, pe care autoritățile române trebuie să îl ia în considerare.
Investiția nu trebuie pusă în aplicare înainte de autorizare!
Punerea în aplicare a investiției înainte de autorizare este interzisă. Amenda aplicabilă investitorului care pune în aplicare o investiție neautorizată sau pune în aplicare o investiție autorizată condiționat cu nerespectarea condițiilor poate ajunge până la 10% din cifra de afaceri totală mondială din anul financiar anterior sancționării.
În cazul întreprinderilor nou-înființate care nu au avut cifră de afaceri în anul anterior, legea prevede amenzi între 10.000.000 lei și 50.000.000 lei.
Mai mult, legea prevede nulitatea de drept a angajamentelor, convențiilor sau clauzelor contractuale prin care se realizează direct sau indirect o investiție neautorizată, atunci când autorizarea era necesară.
În plus, dacă o investiție a fost pusă în aplicare cu încălcarea OUG nr. 46/2022 și afectează securitatea națională, ordinea publică sau proiecte ori programe de interes pentru Uniunea Europeană, CEISD poate propune Guvernului adoptarea unor măsuri structurale sau comportamentale menite să restabilească situația anterioară.
În concluzie
Ca regulă, este irelevantă naționalitatea investitorului pentru a determina dacă investiția trebuie examinată și avizată conform OUG nr. 46/2022. Ce este relevant, este dacă investiția, așa cum este structurată, îndeplinește condițiile pentru a fi examinată în scopul protejării intereselor esențiale de securitate și ordine publică.
Astfel, în contextul regimului sancționator aplicabil, analiza aplicabilității OUG nr. 46/2022 nu mai poate fi tratată ca o simplă formalitate, consecințele unei abordări superficiale putând fi drastice și foarte constisitoare.
În consecință, din perspectivă practică, se conturează trei aspecte esențiale:
- calificarea corectă a investiției și a obligației de notificare a acesteia în vederea examinării și avizării sale;
- integrarea realistă a procedurii de examinare în calendarul tranzacției; și
- anticiparea modului în care autoritățile vor evalua investiția într-un cadru dominat de considerente de securitate și ordine publică, nu de considerente economice.
